Puterea Sub Capotă, Banii în Buget: Cum o Taxă Progresivă pe Mașinile Super-Puternice Poate Reechilibra Balanța

 Discuțiile despre fiscalitate sunt adesea aride și pline de termeni tehnici, dar când vine vorba de mașini puternice, imaginația începe să galopeze. Nu vorbim aici de mașina familiei care duce copiii la școală și bagajele la mare, ci de acele bestii pe patru roți, cu sute de cai putere sub capotă, care transformă o simplă plimbare într-o experiență de pilotaj pe circuit. Ele vin cu un statut, cu o imagine, dar și cu o amprentă fiscală care ar putea fi mult mai consistentă. Ideea unei taxe progresive pe aceste vehicule ultra-performante nu este doar o fantezie, ci o realitate în multe țări europene, demonstrând că se pot colecta sume considerabile fără a afecta buzunarele majorității cetățenilor.

De Ce o Taxă Progresivă?

Principiul din spatele impozitării progresive este simplu: cei care își permit mai mult, contribuie mai mult. În cazul mașinilor puternice, vorbim despre o categorie de bunuri de lux, care generează o serie de costuri ascunse pentru societate (uzura rapidă a infrastructurii, emisii poluante mai mari, deși adesea sunt Euro 6 sau mai noi, totuși consumul ridicat rămâne o problemă). O taxă progresivă ar reflecta nu doar puterea motorului, ci și valoarea percepută a bunului, descurajând, poate, achizițiile pur ostentative și orientând resursele către investiții mai productive sau, de ce nu, către mașini electrice sau hibride.

Modele Europene: Unde Se Aplică Deja?

Multe țări europene au implementat deja sisteme de impozitare a autovehiculelor care țin cont de putere, emisii de CO2 sau valoarea de achiziție, cu o rată progresivă.

• Franța: Are un sistem complex de taxare, care include o taxă anuală bazată pe emisii de CO2 și o "taxă pe greutate" pentru mașinile foarte grele. De asemenea, există o taxă de înmatriculare inițială care crește semnificativ odată cu puterea fiscală a vehiculului (măsurată în "cai fiscali", care se corelează cu puterea motorului și emisiile). Un exemplu ar fi "malus écologique" (taxa de mediu) care poate ajunge la zeci de mii de euro pentru mașinile noi cu emisii foarte mari.

• Belgia: Taxele auto sunt calculate în funcție de capacitatea cilindrică și puterea fiscală (CV). Pentru mașinile puternice, aceste taxe cresc exponențial, devenind destul de împovărătoare.

• Irlanda: Taxa anuală de drum este bazată pe emisii de CO2, dar și pe capacitatea cilindrică. Vehiculele cu motoare mari și emisii ridicate plătesc mult mai mult.

• Germania: Deși cunoscută pentru autostrăzile sale fără limită de viteză și industria auto puternică, Germania aplică taxe auto care iau în considerare atât capacitatea cilindrică, cât și emisiile de CO2, cu o tendință de creștere pentru vehiculele mai puțin eficiente.

• Norvegia: Este un exemplu extrem, cu taxe de înmatriculare și impozite anuale extrem de ridicate pentru mașinile cu motoare termice, mai ales cele puternice. Scopul este de a încuraja masiv achiziția de mașini electrice, oferind scutiri sau reduceri substanțiale pentru acestea.

Cum Ar Putea Arăta o Taxă Progresivă în România?

În România, există deja un impozit pe mașinile care depășesc 75.000 de euro, o "taxă pe lux" introdusă recent (0,3% din diferența dintre valoarea de achiziție și plafonul de 75.000 euro). Însă, o taxă progresivă pe puterea motorului ar putea completa acest sistem, vizând specific mașinile cu capacitate cilindrică mare sau putere exprimată în cai putere (CP).

Un model posibil ar putea arăta astfel:

• Până la 2.000 cmc (sau X CP): Impozit standard, similar cu cel actual.

• Între 2.001 - 3.000 cmc (sau X+1 - Y CP): O creștere progresivă a impozitului per cmc/CP.

• Peste 3.001 cmc (sau Y+1 CP): O rată de impozitare mult mai mare, poate chiar dublă sau triplă față de segmentul anterior, sau un procent fix din valoarea de piață anuală a vehiculului, pe lângă impozitul pe capacitate.

Exemplu de calcul (ipotetic și simplificat):

Să presupunem că pentru un motor de 2.000 cmc, impozitul este 240 lei (conform grilelor actuale).

• Pentru un motor de 2.500 cmc, care acum ar plăti aproximativ 1150 lei (la 92 lei/200cmc), o taxă progresivă ar putea duce la 2000-2500 lei.

• Pentru un motor de 4.000 cmc, care acum plătește în jur de 7500 lei, o taxă progresivă ar putea sări la 15.000 - 20.000 lei anual.

Câți Banii Se Pot Colecta?

Estimarea exactă a sumelor colectate este dificilă fără date precise privind numărul de vehicule pe categorii de putere sau capacitate cilindrică. Totuși, putem face o aproximare:

• Piața auto de lux în România este în creștere. Zilnic sunt înmatriculate mașini de lux, iar numărul proprietarilor de supermașini se măsoară în zeci de mii.

• Mii de vehicule puternice: Chiar dacă nu vorbim de sute de mii, numărul de vehicule cu motoare de peste 2.5 sau 3.0 litri, sau cu puteri de peste 250-300 CP, este considerabil. Dacă presupunem că ar exista, de exemplu, 10.000 de astfel de vehicule înmatriculate în România și că o taxă progresivă ar genera un venit mediu suplimentar de 5.000 - 10.000 lei pe an per vehicul, am putea vorbi de 50 - 100 de milioane de lei anual colectați în plus. Această sumă ar putea crește semnificativ pe măsură ce sistemul devine mai agresiv pentru puteri foarte mari.

Beneficii potențiale:

• Venituri suplimentare la bugetul de stat: Sumele colectate pot fi direcționate către infrastructură, sănătate, educație sau proiecte de mediu.

• Echitate socială: Taxa ar fi percepută de la segmentul populației cu venituri ridicate, fără a afecta puterea de cumpărare a majorității.

• Descurajarea consumului excesiv: Pe termen lung, o taxă mai mare ar putea încuraja achiziția de vehicule mai eficiente energetic și mai puțin poluante.

• Aliniere la practicile europene: România s-ar alinia mai bine la tendințele fiscale din alte state membre UE.

Implementarea unei astfel de taxe necesită o analiză atentă a impactului, o definire clară a pragurilor și o comunicare transparentă. Însă, într-un context în care căutăm constant surse de venit care să nu apese pe munca oamenilor, taxarea progresivă a mașinilor super-puternice pare o soluție nu doar viabilă, ci și echitabilă, capabilă să aducă sume consistente la buget, fără a zgudui standardul de viață al majorității. Ba mai mult, ar putea contribui la un mediu mai curat și la o societate mai echilibrată.

Șoferi tineri și mașini puternice: Datele oficiale ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) din România indică faptul că șoferii sub 30 de ani care conduc mașini cu motoare puternice (peste 300 KW) au o frecvență mai mare a daunelor comparativ cu alți conducători auto. Această categorie de șoferi a provocat cele mai multe daune în ultimii cinci ani, cu o valoare medie considerabilă.